La începutul carierei mele profesionale am predat, 1 an, educație fizică și sport la Colegiul David Prodan, Cugir (AB). Abia atunci am început să cunosc (nu din facultate!) rolul acestei discipline în cadrul programei școlare și beneficiile pentru elevi, dar nu înțelegeam finalitatea.

Țin să precizez că disciplina educație fizică și sport este privită / abordată în mod cu totul diferit de către elevi și de către profesori (chiar și între profesori sunt diferențe mari privind didactica și notarea).

Deși obiectivele educației fizice și sportului cred că sunt cunoscute sau se pot intui cu ușurință:
– dezvoltarea armonioasă a organismului,
– o proporționalitate corectă,
– menținerea unui tonus muscular optim,
– formarea și menținerea unei atitudini corporale corecte,
– prevenirea și corectarea deficiențelor posturale și fizice,
– combaterea excesului ponderal și a obezității,
abordarea acestei discipline la clasă, conform programei, nu asigură atingerea obiectivelor sus amintite, din mai multe considerente: numărul de ore alocate, conținutul programei, numărul de elevi în clasă, dotarea materială etc.

Mai mult decât atât, numărul elevilor scutiți medical rămâne, în continuare, destul de mare.

Și mă întreb: de ce se dau note la educație fizică și sport?

Un coleg de breaslă îmi spunea că baremele de testare sunt azi, oricum, foarte permisive. Cu atât mai mult! De ce să notăm “performanțele” (sau lipsa lor) la educație fizică și sport? Putem să transformăm disciplina într-una fără absenți / scutiți, putem să o facem atractivă și așteptată de către elevi. Fără note!

Dacă ținem cont cel puțin de următoarele aspecte:
– scopul, în 2020 mai mult ca niciodată, este să corectăm deficiențe, să formăm o atitudine corporală corectă și să /încercăm/ să prevenim excesul ponderal;
– disciplina este valorizată identic cu toate celelalte discipline, indiferent de profilul clasei;
– elevii sunt heterogeni, din multe puncte de vedere;
– numărul, tipul testelor și baremul de testare (etalonul) este unic (chiar dacă se are în vedere și o evoluție a elevului – să fim serioși!);
statusul sau evoluția la disciplina educație fizică și sport nu ar trebui să fie notată și, nicidecum, nota nu trebuie să fie inclusă în calculul mediei școlare.

Și extind lista disciplinelor școlare pentru care nu există un argument pedagogic al notării: muzică și desen. Îmi doresc să testez / descopăr aptitudinile unui copil, să-l orientez și să-i ofer sprijin dacă are talent, însă nu vreau să fie notat pentru calități naturale, înăscute, care pot sau nu să fie prezente în manifestarea unui elev.

Este cazul să transformăm educația fizică și sportul într-o disciplină care să înzestreze elevii cu competențe pentru viață, să-i învețe să aibă grijă de corpul lor, să știe să trăiască într-un stil de viață sănătos, să-i încurajeze să fie activi din punct de vedere fizic, să-i încurajeze să fie încrezători în potențialul lor.

Ce spuneți: renunțăm la note? Cine susține o petiție cu această temă?

5 Thoughts on “De ce se dau note la educatie fizica si sport?”

  • De când spun și eu asta… ? Disciplinele bazate pe talente ar trebui să încurajeze talentul… și distracția, pentru a-și atinge scopul. Îmi doresc să înțeleagă și cei “de sus” acest lucru.

    • Sorina, mulțumesc. Schimbarea e în fiecare. În modul în care gândește și acționează. Iar talentul veritabil trebuie identificat acasă și în școală și dezvoltat în instituții specializate, performante, nu în învățământul de masă.

    • Margareta, mulțumesc. Ești prima care întreabă, ceea ce îmi dă o mică speranță! Nu am dezvoltat un program pentru semnarea petiției. În fapt, multă lume agrează ideea, dar puțini sunt cei care vor și acțiune. Mulțumesc încă o dată, rămâi conectată cu site-ul meu sau cu pagina de facebook ca să împărtășim ideii și acțiuni comune.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *