Din punct de vedere al domeniului resurselor umane, mediul economic privat are niște probleme pe care și le cunoaște, dar mai greu și le recunoaște.

Oare ne prosteste scoala? … Fata Morgana.

Oare ne prostește școala (II)? Familia.

Mediul economic gonește. Gonește după profit!. Însă asta reprezintă filosofia de a exista a oricărei firme, mici sau mari, și nu poate fi discutată. Dar dacă discutăm motivele pentru care 5 mil. de români au părăsit țara, pe primele locuri sunt salarizarea (în mediul on line am găsit, în același timp, locuri de muncă pentru necalificați cu 2800 lei, dar și locuri de muncă pentru calificați cu 1780 lei!) și condițiile de muncă. Acest din urmă aspect vizează nu doar condițiile locului de muncă, ci mai ales conduita și seriozitatea angajatorului:
– semnarea contractului de muncă,
– respectarea programului,
– plata la timp a salariului,
– plata drepturilor salariale la bugetul statului,
– profesionalismul managementului,
– conduita conducătorilor,
– respectul față de angajați etc.

Personal am cunoscut angajați care au muncit 2 – 3 ani fără concediu de odihnă! și fără un program previzibil în transporturi / transferuri de persoane (așa cum mi-au declarat ei!).

Toate aceste aspecte au făcut ca angajații să aibă o atitudine de neîncredere, respingere sau refuz de a mai munci productiv. Așa încât au ales, în mod firesc, să muncească peste hotare (caz în care școala performantă nu mai este o condiție necesară), situație care reprezintă o soluție doar pentru câteva puncte sus amintite.

Într-un mod autogenerat, mediul economic a ajuns să-și suporte propriile-i ignoranțe și decizii. A ajuns în situația să suporte o criză a personalului, să caute seniori de 27 de ani, multicalificați / pluricompetenți / vizionari / creativi și să refuze experiență și expertiză relevantă venită din 40+.

Pentru informarea celor care nu știu, sunt state în care CV-ul conține doar inițialele numelui, fără vârstă și fără precizarea sexului! Asta pentru a anula orice discriminare, recrutarea și selecția vizând doar criteriile: cunoștințe, competențe, motivație și performanțe.

În fine, îmi vine în minte o replică a multor absolvenți: pe noi nu ne angajează nimeni pentru că nu avem experiență! De unde să avem experiență? Și asta se întâmplă atunci când școala nu caută un partener printre operatorii economici, când elevii / studenții nu apelează la specialiști pentru a primi servicii de orientare în carieră, când pe piață nu există oportunități variate de internship, când studenții nu apelează la joburi temporare (vara) ca să acumuleze experiență. Să nu scăpăm din vedere faptul că orice operator economic este dispus să angajeze personal calificat, bine pregătit, având (în mod natural) resurse puține pentru a investi în perioade lungi de instruire și calificare a celor nepotriviți.

Mai mult, se naște o practică în firme prin a promova personal din interior, fără ca acesta să dețină un fundament solid al cunoștințelor / competențelor necesare unei funcții sau meserii sau angajează demagogi (la presiunea penuriei) care nu pot performa la un nivel așteptat și care nu manifestă o conduită specifică.

În acest context remarc faptul că există o relație slabă între școală și mediul economic, probabil fiecare având multe interese divergente (mai mult sau mai puțin contestabile). Însă, pe un fir roșu al condiționării, școala este cea care trebuie să își adapteze structura și curicula la realitatea economică și să caute în mediul economic sursa și argumentul existenței sale.

Întreaga structură de mai sus înlănțuie actori diferiți, situații particulare, condiții și așteptări variate, posibilități limitate, interese centrifuge, așa încât fotografia este asamblată din multiple componente, nearmonizate. Dar cred că, paradoxal, fiecare componentă are dreptate din perspectiva sa (restrânsă), acționează independent, dar neinspirat, caz care impune un mediator universal, o structură de coordonare care să echilibreze / armonizeze interesele și manifestările participanților (chiar dacă această structură este imaterială – o nevoie comună, spre exemplu, foarte corect și obiectiv exprimată, un proiect abil care să conecteze actorii, …).

Și să nu uităm că mai e nevoie de voință, putință, inițiativă, împărtășire etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *